Care-i faza cu punctul?

Când zic punct mă refer la un final. Uneori punem punct unui parcurs profesional, alteori punem punct unor relații sau obiceiuri. Așa cum se termină propozițiile, cam așa se termină și lucruri în viața noastră, fie că ni le dorim noi conștient sau vin peste noi în mod surprinzător.

// știu, mai sunt și propoziții care se termină în suspensie … despre acelea, poate data viitoare 🙂

Înapoi la punct. Există o preconcepție că după punct o luăm de la zero. Fie că e vorba de o frică de dinainte de a pune punct (“mai bine rămân aici decât s-o iau de la zero”), fie că e o panică de după punct (“pfoa, cine m-a pus s-o iau de la zero …”) – ideea că o luăm de la zero este super prezentă în momentele de schimbare. Am văzut asta și la mine, și la clienții cu care lucrez.

Dar … e oare așa? Chiar o luăm de la zero?

---

Punct. Și de la zero?

Eu cred că după punct nu urmează un zero. Ci o continuare.

Căci în realitate nu o luăm niciodată de la zero. Dacă ne uităm la viața noastră, de fapt fiecare schimbare construiește pe baza a ceea ce s-a întâmplat anterior.

Atunci când schimbăm job-ul sau industria – construim în continuarea experienței noastre profesionale. Da, sunt elemente noi, însă multe altele le luăm cu noi în bagaj spre următoarea destinație, cum ar fi skill-urile transferabile și atitudinea față de muncă.

Atunci când închidem un business și deschidem altul – da, punem bazele unei noi afaceri, însă avem deja ingrediente și lessons learnt din business-ul anterior, know-how, rețeaua de potențiali parteneri și clienți, way of working. Să nu mai zic de identitatea de antreprenor și business owner.

Mai e și o altă fațetă. Uneori ne amăgim cu o idee de genul: plec în altă țară ca s-o iau de la început. Sau ceea ce poate se va regăsi pe buzele unora dintre noi în curând: new year, new me.

Well … chiar așa să fie? Ne mutăm pe partea cealaltă a globului și ne așteptăm să ne comportăm dintr-o dată total diferit? Să nu mai avem aceleași frici sau aceleași dificultăți de comunicare cu echipa?

Nu vreau să ignor aici contribuția mediului în care ne mutăm, la propriu sau la figurat. Da, dacă mă voi muta la propriu în Noua Zeelandă sau mă mut la o companie cu o cultură super relaxată, este foarte posibil să contribuie la o schimbare mai rapidă. Dar e o schimbare tot în continuarea a ceva, nu de la zero.

---

Punct. Și în continuare …

Cam așa cred eu că stau lucrurile. Totul este în continuarea a ceva ce avem deja în proces de construire, o cărămidă peste o altă cărămidă.

Și mai cred că lipiciul dintre cărămizi este învățarea. Insight-urile pe care le câștigăm în urma experiențelor – fie că învățăm despre noi, despre lume, sau despre situații.

Câteva exemple personale din zona aceasta de învățare din ceea ce părea să fie un “punct. și de la zero”:

• când am început business-ul de coaching am simțit c-o iau de la zero profesional și nu vedeam toată înțelegerea de business, profesionalismul, consecvența și diplomația pe care le-am dobândit în prima etapă profesională .. și-mi sunt tare de folos acum
• când m-am mutat în Olanda și am început masterul în management n-am luat în seamă de la început faptul că pot miza pe know-how-ul meu de IT (fiind absolventă de Calculatoare la Poli) … dar teza mea de absolvire a fost pe Open Data, un subiect IT-related

Când vorbim de schimbări, finaluri și începuturi, o metaforă pe care o mai aud des (și o și simt pe propria piele) este despre mers în cerc. “Am ajuns tot acolo de unde am plecat … și o iau de la zero.”

Dar te-ai gândit vreodată că ar putea fi de fapt așa?

La mine a făcut mare click imaginea de sus când am văzut-o prima dată. În momentele în care simt că “o iau de la zero” sau “mă învârt în cerc”, îmi aduc aminte că fiecare iterație vine cu învățare. Și că nu o iau de la zero, ci continui pe drumul meu.

Tu ce ai mai (re)învățat despre tine? Ce lipici ai mai adăugat în săptămânile astea?

Zi cu soare în suflet,

Georgiana

Mindset Coach ACC